În ultimii ani, conceptul de case pasive a câștigat tot mai mult teren în România, fiind văzut ca o soluție sustenabilă, eficientă energetic și prietenoasă cu mediul. Totuși, în jurul acestui tip de construcții s-au creat și numeroase mituri care îi pot descuraja pe cei interesați să investească în ele. În realitate, casele pasive se adaptează cu succes la clima țării noastre, iar multe dintre prejudecățile populare sunt de fapt nefondate. Acest articol își propune să desființeze cele mai comune mituri legate de casele pasive în contextul climatic din România.

Mitul 1: Casele pasive sunt prea scumpe pentru piața românească

Unul dintre cele mai frecvente mituri este că o casă pasivă este mult mai scumpă decât o casă clasică și că investiția inițială nu merită. Este adevărat că tehnologiile și materialele pentru casele pasive pot implica costuri inițiale mai ridicate, însă acestea sunt compensate în timp prin economiile la facturile de energie.

În plus, în România există deja programe de finanțare și subvenții care sprijină construcția caselor eficiente energetic, făcând accesul la acest tip de locuințe mult mai facil. Analizele pe termen lung arată că amortizarea costurilor suplimentare poate dura între 5 și 10 ani, după care beneficiile financiare devin semnificative.

Mitul 2: Casele pasive sunt friguroase iarna în România

Un alt mit des întâlnit este că, din cauza climei temperate, casele pasive nu oferă suficient confort termic în lunile reci. Realitatea este exact inversă. Casele pasive sunt construite cu o izolație excepțională și sisteme eficiente de ventilație controlată cu recuperare de căldură, care păstrează o temperatură constantă și plăcută pe tot parcursul anului.

Astfel, chiar și în zonele cu ierni aspre, casele pasive reușesc să reducă semnificativ necesarul de încălzire, oferind un confort superior caselor tradiționale.

Mitul 3: Ventilația mecanică duce la aer uscat și disconfort

Mulți cred că ventilarea mecanică, folosită în casele pasive pentru a asigura un aer curat și sănătos, produce uscăciune sau probleme respiratorii. De fapt, sistemele moderne de ventilație cu recuperare de căldură sunt echipate cu umidificatoare și filtre care reglează umiditatea și curăță aerul, prevenind uscăciunea excesivă.

În plus, aerisirea controlată elimină poluanții, praful și alergeni, contribuind la un mediu interior sănătos și confortabil.

Mitul 4: Casele pasive au un design rigid și fără personalitate

Un alt mit este că pentru a obține performanțe energetice ridicate trebuie să renunți la libertatea de design și să alegi case monocrome, cu forme simple și monotone. În realitate, arhitectura caselor pasive poate fi foarte variată, iar materialele moderne permit o multitudine de finisaje, forme și culori.

Chiar și formele complexe sau suprafețele vitrate mari pot fi integrate, cu condiția respectării principiilor de izolație și orientare solară corectă.

Mitul 5: Casele pasive nu sunt potrivite pentru toate regiunile din România

Există percepția că acest tip de construcție funcționează doar în zonele cu climă moderată sau mai blândă. Însă studiile și proiectele realizate în România au demonstrat că principiile casei pasive pot fi adaptate pentru diverse zone climatice, de la munte la zonele de câmpie sau litoral.

Proiectanții și constructorii români utilizează materiale și tehnologii specifice fiecărei regiuni, ajustând izolarea, orientarea și sistemele de ventilație pentru a asigura performanțe optime.

Mitul 6: Casele pasive necesită tehnologii complicate și greu de întreținut

Se crede adesea că sistemele din casele pasive sunt prea complexe și pot fi dificil de gestionat pentru utilizatorul obișnuit. Totuși, aceste case sunt proiectate pentru a funcționa automatizat, cu echipamente fiabile și intuitive.

Întreținerea este simplă și constă în verificări periodice ale sistemelor de ventilație și filtrelor, care pot fi efectuate fără eforturi majore. În plus, investiția în astfel de tehnologii reduce riscul defectării instalațiilor clasice de încălzire și ventilație.

Concluzie

Casele pasive reprezintă o soluție viabilă și eficientă pentru climatul României, iar miturile care le înconjoară sunt adesea rezultatul lipsei de informație sau al experiențelor învechite. Costurile inițiale sunt rapid amortizate, iar confortul oferit este superior celui din casele tradiționale.

Cu o planificare atentă și alegerea unor profesioniști experimentați, casele pasive pot oferi o calitate a vieții ridicată, consum redus de energie și un impact minim asupra mediului, indiferent de zona geografică în care sunt construite. România este pregătită să adopte acest tip de construcție și să profite de beneficiile sale pe termen lung.